Localitati Covasna
Covasna
Turism Covasna
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Covasna

Informaţii generale

Aşezare
În partea centrală a României, în zona internă a arcului carpatic.

Vecini
La nord: Judeţul Harghita, la nord est: Judeţul Bacău, la est: Judeţul Vrancea, la sud-est: Judeţul Buzău, la sud-vest: Judeţul Braşov.

Suprafaţă
3.710 km2 (respectiv 1,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
232.000 locuitori.

Oraşe
Sfântu Gheorghe, reşedinţă de judeţ, cu 67.000 locuitori, pe malul Oltului, la poalele masivului Baraolt. Alte oraşe: Baraolt, Covasna, Întorsura Buzaului, Târgu Secuiesc.

Relieful
Corespunde sectorului nord-estic al depresiunei Bârsei, şi este predominant muntos (60%), cuprinzând Munţii Bodoc şi Baraolt (în sud), o mare parte din Munţii Întorsurii şi Breţcu (în est) şi prelungiri ale Munţilor Harghita de sud (în nord), Nemira, Vrancea, Buzău, Perşani, Siriului (în sud). Regiunea mai joasă de 400 - 600 m are depresiuni şi culoare tectonice.

Clima
Este moderată, cu veri relativ calde şi ierni geroase, cu vântul local Nemira ce produce viscole, cu inversiuni termice frecvente în anotimpul rece. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -100C iar în iulie 7 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Olt la vest şi Râul Negru, afluentul acestuia pe stânga, cu alţi afluenţi: Tirlungul, Zagonul în sud, Caşinul în nord, iar ca o caracteristică a zonei sunt izvoarele cu ape minerale, renumite pentru efectele lor curative: Malnaş, Bodoc, Bixad.

Obiective turistice

Peşteri Peştera Puciosului (lângă Balvanyos, în Masivul Puciosu), cu emanaţii puternice de hidrogen sulfurat şi bioxid de carbon, rezultat al activităţii vulcanice care a avut loc în urmă cu un milion de ani. Aceste gaze sunt foarte nocive atât pentru om cât şi pentru animale. În apropiere se află un loc denumit „Cimitirul păsărilor”. Alte peşteri: Peştera 9 (în Cheile Vârghişului), cu perle de cavernă şi ceramică neolitică, Peştera de la Turia, cu emanaţii de sulf.

Văi şi chei
Valea Iadului în Turia, pe versantul estic al Munţilor Bodoc, la sud de şoseaua Bixad-Târgu Secuiesc, rezervaţie naturală interesantă prin prezenţa numeroaselor izvoare minerale carbogazoase şi a mofetelor (emanaţii de bioxid de carbon, semne ale activităţii post-vulcanice din aceşti munţi). Cheile Vârghişului (în estul Perşanilor pe o lungime de 3 km), în apropierea lor găsindu-se peşteri şi o rezervaţie de narcise.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Mestecănişul de la Reci, rezervaţie botanică, în lunca Râului Negru. Siluetele mestecenilor se înalţă pe un teren nisipos (dune de nisip) unde oamenii de ştiinţă au descoperit specii vegetale şi animale rare. La originalitatea acestei păduri contribuie şi numeroasele lacuri formate în această zonă, apreciate de către pescarii de toate vârstele.

Staţiuni turistice
Covasna (la 31 km de Sfântu Gheorghe şi 60 km de Braşov), staţiune balneoclimaterică permanentă, de renume internaţional, (la 550 - 600 m altitudine, la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcului). Mineralizările din perioada post-vulcanică au înzestrat- o cu izvoare, nămol mineral şi mofete (emanaţii de bioxid de carbon). Izvoarele de ape minerale au debite foarte mari (există peste 1.500 de astfel de izvoare). O deosebită valoare terapeutică o au mofetele, răspândite pe o suprafaţă de 40 ha. Are un climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. Aerul este bogat în ioni negativi. Printre instalaţiile de tratament de care dispune se numără şi cele pentru mofete, cele pentru băi calde cu ape carbogazoase, buvete pentru cura internă cu ape minerale, cele pentru aerosoli şi inhalaţii, împachetări cu parafină. De asemenea, mai beneficiază de un spital cu profil cardiologic şi două sanatorii pentru copii (tratamentul sechelelor de reumatism cardiovascular şi sechelelor de hepatită). Aici se pot vizita ruinele cetăţii dacice de pe Dealul Zânelor şi ciudata rezervaţie geologică „Balta dracului” (în centru oraşului), declarată monument al naturii, fiind o emanaţie de gaz mofetic care a interceptat o pânză freatică. Căile de acces sunt: feroviare - gara Covasna pe linia Sfântu Gheorghe - Breţcu, rutiere - DN 11, Braşov - Bacău cu abatere la Reci, DN 10 Sfântu Gheorghe - Târgu Secuiesc prin Reci. Balvanyos la 67 km de Sfântu Gheorghe şi 81 km de Braşov), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe versantul estic al Munţilor Bodoc (775 - 800 m altitudine). Dintre numeroasele instalaţii de tratament amintim: instalaţii pentru mofete, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală carbogazoasă în vane şi bazine, instalaţii pentru băi de plante, bazine în aer liber cu apă minerală carbogazoasă. Se pot face excursii la ruinele Cetăţii Păgânilor (sec. X - XIII), sau la interesantele peşteri din apropiere (cu emanaţii concentrate de acid carbonic şi hidrogen sulfurat). Căile de acces sunt: feroviare - gara Târgu Secuiesc pe linia Sfântu Gheorghe - Breţcu, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - DN 12 de la Braşov sau Miercurea Ciuc, până la Bixad, apoi şoseaua locală. Alte staţiuni: Vâlcele, staţiune balneoclimaterică sezonieră, în Masivul Baraolt (la 695 m altitudine, la 12 km de Sfântu Gheorghe şi la 25 km de Braşov), Şugag, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 750 m altitudine, la 9 km vest de Sfântu Gheorghe, Bodoc, staţiune balneoclimaterică permanentă, la 550 m altitudine, la 15 km nord de Sfântu Gheorghe, Biborţeni, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 490 m altitudine, la 45 km nord-vest de Sfântu Gheorghe, Ozunca Băi, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 750 m altitudine, la 12 km vest de Malnaş, Malnaş Băi, staţiune balneoclimaterică, pe Valea Oltului, în aval de defileul de la Tuşnad, la 565 m.

Vestigii istorice
Cetatea de la Ilieni (sec. XV), construcţie din piatră ce poate fi admirată şi astăzi, „Cetatea Zânelor” din Covasna, azi ruinele cetăţii dacice din sec. I î.Hr. - I d.Hr., Cetatea Ţărănească din Aita Mare (sec. XVI), „Cetatea Păgânilor” din Balvanyos (sec. XIII), astăzi doar ruine, Castrul roman de la Bodoc (sec. II), astăzi doar ruine, „Cetatea Herecz” de la Bodoc (sec. XIII), astăzi doar ruine, Castelul „Miko” din Olteni, Castelul „Kalnoky” din Micloşoara (sec. XVI), construit în stilul Renaşterii.

Edificii religioase
Biserica romano catolică-Ghelinţa, ne reţine atenţia prin vechimea sa (1245), stilul arhitectonic (romanic târziu) şi valoarea picturilor murale din interior executate în 1330. Biserica fortificată de la Biborţeni (sec. XV), pictată în stilul Renaşterii italiene, deţine fragmente de frescă originale. Alte edificii religioase: Biserică reformată de la Sfântu Gheorghe (sec. XIV - XV), Biserica cetate de la Ghidfalău (sec. XIII), constrită în stil romanic, Biserica fortificată de la Olteni (sec. XV), Biserica fortificată de la Baraolt (1569), Biserica din Aita Mare (1520 - 1541).
Cauta in Covasna
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Pensiuni
Hotel Caprioara
Banci
C.E.C. Sucursala Sfantu Gheorghe
BRD
Banca Comerciala Romana
Banca Comerciala Romana
OTP Bank
Banca Comerciala Romana
Bancila
Lista strazi
rst
opq
lmn
ijk
fgh
cde
#ab
Muzee
Muzeul National Secuiesc
Muzeul Depresiunii Baraolt
Spitale
Spitalul judetean Sfantu Gheoghe
Spitalul Orasenesc Baraolt
Spital
Spitalul Cardiologic Covasna
Spitalul Orasenesc Covasna
Hoteluri
Hotel Dacia Covasna
Hotel Hefaistos
Hotel Montana
Hotel Turist Covasna
Hotel Bodoc
Hotel Consic
Hotel Park
Invatamant
Scoala Populara de Arte si Meserii
Scoala cu clasele I-VIII Gaal Mozes
Scoala Generala Nr 1
Scoala Generala
Liceul Industrial
Scoala Generala Avram Iancu
Scoala Generala Orban Balazs

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea centrală a României, în zona internă a arcului carpatic.

Vecini
La nord: Judeţul Harghita, la nord est: Judeţul Bacău, la est: Judeţul Vrancea, la sud-est: Judeţul Buzău, la sud-vest: Judeţul Braşov.

Suprafaţă
3.710 km2 (respectiv 1,6% din teritoriul ţării).

Populaţie
232.000 locuitori.

Oraşe
Sfântu Gheorghe, reşedinţă de judeţ, cu 67.000 locuitori, pe malul Oltului, la poalele masivului Baraolt. Alte oraşe: Baraolt, Covasna, Întorsura Buzaului, Târgu Secuiesc.

Relieful
Corespunde sectorului nord-estic al depresiunei Bârsei, şi este predominant muntos.. citeste mai mult